carti...telefoane

O replică-stafidă: „Nu-mi face plăcere să aud permanent că în Bulgaria cărţile ar fi prea scumpe. În această ţară câteva milioane de oameni utilizează telefoane mobile. Şi milioane de oameni cheltuiesc lunar pentru convorbiri telefonice mai mulţi bani decât ar costa o carte. Nu consider că, o carte care costă 3, 4 sau 5 dolari e prea scumpă. Mai ales dacă câţiva oameni citesc aceeaşi copie” (via E.K).

În original: „Не ми харесва постоянно да слушам, че българските книги са скъпи и да се правят сравнения с Европа. В тази страна няколко милиона използват мобилен телефон. И милиони хора говорят по телефона за повече пари на месец, отколкото би струвала една книга. Не смятам, че една книга, която струва шест, седем, осем или девет лева, е прекалено скъпа. Особено, ако няколко души четат едно и също копие.”

Fraza aparţine lui Edward Vick, director al unei firme de traduceri, care a iniţiat premiul „Vick Prize for the Bulgarian Novel of the Year”.

În ce mă priveşte, am vorbit luna trecută (de fapt prima lună de când am GSM de 7 dolari, adică aproape 100 MDL). Mamă, când mă gândesc că aş fi putut să-mi cumpăr din banii ăştia doi Barthes apăruţi la Cartier!!!