Vântul

În noaptea aia
spuse că vântul e o boală
şi a ieşit să zacă afară.
***
Respira greu, cu înghiţituri rupte
de parcă aerul îl lovea în gură:
rafale se spărgeau în ochii lui
privirea pierduse orice legătură cu ei
izbindu-se violent
de lucrurile din jur...
moartea venea ca o primăvară
***
Nu mai spunea nimic
căci respiraţia îi împrăştiase vorbele
pe locul unde era vorbirea acum hălăduia un vânt năprasnic