vineri, 2 mai 2008

3 scriitori

Isuciuroagă să-i zic „trei nume de scriitori români contemporani (poeţi sau prozatori) pe care îi admir cel mai mult”. So, sunt 3 oameni fără de care Moldova ar fi fost doar un spaţiu irigabil + furnizorul nr. 1 de muncitori necalificaţi la export (în raport cu populaţia ţării):

- Spiridon Vangheli, pentru „Ciuboţel”... copiii (şi unii maturi) ştiu de ce...

- Vladimir Beşleagă, pentru „Zbor frânt” şi restul prozei sale.

- Nicolae Esinencu, pentru piesele de teatru, romanul „Doc”, scenariul „Tunul de lemn”...

2 comentarii:

Anonim spunea...

mul?umiri foarte interesant,

Lup Bătrân spunea...

Cu Beşleagă ai nimerit-o pe un sfert. Ar fi trebuit să începi cu opera sa capitală Viaţa şi moartea nefericitului Filimon sau calea anevoioasă a cunoaşterii de sine", după care urmează "Zbor frânt" şi-i gata. Cu "Ciuboţel"... chestia e cam aceeaşi ca şi cu proza lui Druţă. Este ceva vetust, ceva fals, ceva care ne dezonorează (poate că o naivitate primitivă care a făcut din ciucci eroii binecunoscutului serial de bancuri. Esinencu e cel care încearcă să strige: "Nu sunt ciuccea!", dar o face într-un mod atât de rudimentar şi sfidător (nu-i ajunge, totuşi, omului cultură) încât ciucismul transpare, cu puţine excepţii, prin toţi porii prozei şi poeziei sale. 4 (patru) scriitori buni rămân, totuşi din cei trei. Unul, bineînţeles e Beşleagă cu romanul susnumit. Altul e Busuioc cu o serie de poezii excepţionale. Nu uita de "Povestea cu cucoşul roşu" şi autorul ei, Vasile Vasilache. Şi, neapărat, citeşte-l pe Andrei Ţurcanu, poetul.